luni, aprilie 04, 2011
:)
Nu stiu cati mai citesc inca blogul meu, insa aveam o umila intrebare, si sper la un raspuns cat mai sincer si simplu din partea voastra. :)
Ti se pare o ciudatenie, daca esti intr-o relatie cu un om de un an de zile, el sa nu accepte sa pui poze cu voi nicaieri? Ma refer strict la messenger, facebook, twitter sau orice alt mod de comunicare sociala al zilelor noastre. Nu este asta dovada clara ca ii e rusine sa fie afisat cu persoana respectiva?
Un raspuns cat se poate de onest astept. Multumesc!
Cu drag,
a voastra,
- Georgi
miercuri, martie 23, 2011
duminică, martie 13, 2011
Ion Minulescu - Romanta Ei
Când vei vedea-ntre geamuri, la fereastra,
O cupa de cristal,Si-n cupa de cristal, o floare-albastra -
Simbolul unui rendez-vous banal -
Oricine-ai fi, sa intri fara teama,
Caci gura mea te-asteapta
Si trupul meu te cheama!...
Necunoscut, sau prieten vechi,
Nu-mi pasa!...
Oricine-ai fi, tu poti intra oricând la mine-n casa,
Caci casa mea e casa tuturora,
E madrepolul magic de margean
Spre care navile-si îndreapta prora,
Sa-si caute-adapost în plin ocean...
Si-asa cum sunt -
Femeie sau fecioara,
Plebeie anonima sau regina -
Eu te primesc cu-aceeasi simpatie
Si-oricine-ai fi,
Al meu esti pe vecie!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Bine-ai venit, preludiu de chitara!...
Bine-ai venit, final de mandolina!...
duminică, ianuarie 23, 2011
Sunday.
OK... o noua zi, de duminica, deci ar trebui sa scriu despre cat de sfanta este aceasta zi, si evident, numai lucruri bune!
Insa nu voi face asta, din nou, trec printr-o stare de proasta calitate, negativa, in care adun numai mizerii, numai lucruri second-hand, numai lucruri purtate o singura data, dupa care le arunc... si nu in sensul bun, adica arunc tot ce vine spre mine, tot ce se apropie si ma atinge, tot ce simt ca imi provoaca acea repulsie infinita si o scarba de neinvidiat.
Am promis, si voi promite multe, dar am o certitudine ca tot ce zic va ramane intre noi, in semn de respect asupra faptului ca exist ca fiinta umana, asa cum fiecare om exista si are o menire in viata asta:). Doar ca cei mai multi oameni exista ca sa minta, minciuna fiind un pacat si ar trebui amintit nu doar in aceasta zi de duminica, ci in fiecare secunda, ca aceste fiinte mincinoase sa capete respect pentru adevar!
Off, nimic din ce as putea spune nu ar putea schimba aceasta defaimare a unor oameni, cel putin nu in acest moment al vietii. Indubitabil, am inceput apoteotic cu fraze lungi si descifrabile despre cat de buni ar trebui sa fim in unele zile, dar ce ar fi daca am fi buni nu doar duminica ci in fiecare zi?
Pentru cei ce ma cunosc, probabil ca isi vor spune ca tot ce am redactat li se va parea un subinteles asupra unei persoane, si poate asa si este, insa mai bine sa nu dau lamuriri. Deci nu as vrea sa apara comentarii asupra oamenilor ce m-au mintit, ma mint sau ma vor mintii !
E greu, am fost tradata prin multe feluri, pe la spate sau pe fata, dar niciodata nu m-am gandit ca as putea face ceva sa schimb acest dubios lucru. Nu m-am gandit ca poate eu sunt de vina pentru aceste malformatii majore ale oamenilor din jurul meu...
Cu ce am gresit ca sa primesc minciuni zi de zi, spuse in modul cel mai sincer ?!
Revin,
- Georgi
joi, ianuarie 20, 2011
O lume minunata...
E ciudat cum trecerea ireversibila a timpului ne face sa uitam de niste chestiuni destul de importante pentru noi, asa cum consider eu a fi blogul asta. Sincer, in liceu abia asteptam sa ma duc la culcare, stiind ca inainte de a face asta, voi face ceva util personalitatii mele, si anume, voi scrie exact ce am in gand si in vedere asupra zilei de pe urma. Si asa a si fost, pana cand facultatea, sesiunea sau fostele iubiri m-au tinut in balanta si la mare departare de aceasta lume virtuala atat de benefica mie.
Voi incepe mai des sa imi descriu viata tumultoasa celor care inca mai tin minte numele blogului si cred ca mai exist ca persoana in aceasta mirifica lume a Blogspot-ului :).
Am observat diferite schimbari de atitudine la nivel academic, daca ar fi sa ii spunem asa. Stii, din perspectiva mea de student sarac, momentan fara restante si alte alea, vad lumea facultatii cu alti ochi. Sa ma justific, cand zic lumea facultatii ma refer la studentii din facultatea asta a geografilor ieseni... Nu incep prin a zice ca oamenii din ea ar fi oarecum ciudati fata de ceilalti din celelalte facultati, pentru ca nu stiu cum e sa fi student de exemplu la Facultatea de Litere, sau la FEAA, dar cei din aceasta facultate au un mod artistic deosebit de a privii lumea de sus (la propriu). As vrea sa specific ca Liga Studentilor Geografi si Geologi (LSGG) ar putea fi un exemplu de viata traita cu adrenalina maxima, pentru ca te poti baga in tot felul de activitati benefice tie ca om, si celor din jur. Recunosc ca m-a tentat, si nu numai o data, sa intru si eu in "fratie", dar intotdeauna aparea ceva care sa ma faca sa imi para rau de decizia luata...
Asta este un doar un aspect al vietii de geograf dus la cote maxime si demn de invidiat uneori pentru munca in echipa!
Profesorii... ei bine, la capitolul profesori stam ceva mai bine. Am avut noroc in primul an de facultate de domnul Minea Ionut, care ne-a sprijinit emotional in tot ceea ce priveste viata unui student. Avand in vedere ca il avem ca indrumator de grupa, i-am permis si si-a permis uneori sa ne fie precum un "tata spiritual" de care aveam atata nevoie inca din primele luni de facultate...
Si iata-ne ajunsi la domnul Sfica Lucian, care dupa domnul Minea, ne-a condus intelectual catre un orizont mai bine reprezentat decat il aveam noi in schita... Multa lume se plange de dumnealui ca este un pic cam... "acru", dar acest aspect este binedefinit personalitatii dumnealui :).
A nu se intelege gresit, nu fac propaganda nimanui aici, sau sa ma pun bine/prost cu diverse personaje ai cultului geografiei, dar azi am simtit o nevoie acuta de a scrie cate ceva despre aceasta magnifica lume a "geografilor restantieri romani"... (cei care nu au restante nu sunt studenti !!!).
Doar despre viata mea cotidiana am vorbit azi, despre cea sentimentala vor mai fi zile... Momentan trec printr-o drama existentiala, acea drama prin care toti trec la un moment obscur al vietii adolescentine !
"Ei, asta am simtit azi, 20 ianuarie 2011, ora 15:00, ora Romaniei... si ar mai fi multe, multe de zis..." (vorba cuiva drag mie)...
Revin,
- Goergi
miercuri, aprilie 14, 2010
miercuri, martie 17, 2010
Don Rebenel
:))
Era odat-o libelula,
La umbra vechiului castel.
Avea si cap avea si pu...sca
Si il chema Don Rebenel.
Si el avea o Senorita
La umbra vechiului castel
Dar intr-o zi au venit turcii
La umbra vechiului castel
I-au dat in cap, i-au dat in coa...ste
Si l-au ucis pe Rebenel.
Acum domnita sta si plange
La umbra vechiului castel
Ca nu mai are cin' s-o fu...re cum o facea
Don Rebenel.
Made by Pavaluca Lorena
marți, martie 09, 2010
New feeling

De ce de fiecare data cand incerci sa scrii ti se agraveaza toate cuvintele si devii un mut in randul gandurilor? De ce nu poti sa exprimi exact ideeile ce te aglomereaza in fiecare zi, ora, minut, secunda?
La o simpla aruncare cu privirea, in mintea unui om sunt miliarde de ganduri ce se pierd de la secunda la secunda. Nu ar fi minunat sa ai habar exact ce gandeste persoana cu care intretii o conversatie?
Uneori pare mai simplu sa privesti decat sa vorbesti. La o singura privire asupra omului deduci anumite insusiri, ca apoi sa te minunezi in ce fel pueril te duce capul si ca persoana respectiva are exact sau exact opusul gandirii tale... Poate ar fi mai simplu sa ne citim gandurile. Sa incercam sa aflam de ce trebuie sa ne limitam doar la partea cu first impression :)
- Georgi
miercuri, ianuarie 20, 2010
-Georgi
duminică, ianuarie 17, 2010
Happy day :)

Intr-un mod curios de straniu ma simt implinita. Din toate punctele de vedere. Profesional merge bine, cat de cat, facultatea evolueaza, sesiunea vine insa ma simt pregatita.
Prietenii mei imi sunt "din nou" aproape, ceea ce e un pas inainte, insa nu am uitat ce am redactat data trecuta. Nici gand. Poate de data asta e un nou inceput. Am decis ca e bine sa dai o sansa vechilor prieteni care nu te-au respectat, desi nu merita. Omul din greseli invata, ceea ce e cel mai bine.
Pe plan sentimental se aranjeaza lucrurile. Si atat. Punct.
Revin,
- Georgi
duminică, ianuarie 10, 2010
Inceput
Cel mai probabil multi dintre voi nu stiti ce bolborosesc eu aici, si pt asta e nevoie de a ma cunoaste, ceea ce nu e indicat, pentru ca poate v-ati fi dorit sa nu o faceti. Sunt o fire prea incapatanata, care tinde sa vada lucrurile numai din fata, nu si cele din ansamblu, cum mi-a spus unul din "presupusii mei prieteni". Dupa cum ziceam, mi-am dedicat ultimele luni unor stiinte adanc efectuate asupra noului meu profil: Hidrologie-Meteorologie, de la Facultatea de Geografie si Geologie. Recunosc, profilul nu are nici cea mai mica legatura cu ce am facut in liceu, respectiv filologie, poate doar ca e profil uman. Am avut timp sa experimentez viata de student... si trebuie sa spun ca nu exista comparatie cu cea din liceu! E complet diferita, de la cel mai mic amanunt, pana la cel mai mare. Trebuie sa recunosc insa ca in Iasi sunt multe "portite" de evadare a studentiei unde te poti "destrabala" (ca sa fiu in ton cu stundetimea) in voie. Chiar de esti in vizita prin Iasi tot auzi de Club 4 Fun, sau Pub 25, Master sau Skye, ca sa nu mai zic de tot felul de student bar-uri unde poti sa-ti adapostesti setea de alcool.
In cele din urma, m-am mai cultivat, in vacanta am citit ultima carte Twilight Saga. Breaking Dawn si am ramas cu acelasi sentiment cu care raman de fiecare data cand termin o continuare de la Twilight Saga. Acela de regret ca nu exista familia Cullen sau Bella. Pentru cei care nu au citit cartile ii sfatuiesc sa se apuce de citit pentru ca nu stiu ce pierd. Twilight, New Moon, Eclipse si Breaking Dawn, cele 4 carti ale lui Stephanie Meyer au facut inconjurul lumii in doar 3 ani, si i-au adus acesteia o faima de neegalat. Si pentru cei care au idee despre ce vorbesc, am doar 2 cuvinte sa le zic: Midnight Sun ! A 5-a carte va aparea cat de curand! Steph lucreaza de ceva vreme la ea, e scrisa din perspectiva lui Edward de aceasta data, si trebuie sa recunosc ca Steph are de unde selecta pentru ca ii vin constant tot felul de idei sclipitoare in ceea ce il priveste pe Edward.
Nu ma consider un fan Twilight, precum milioanele de oameni din toata lumea. Simt ca o percep pe Bella exact din viziunea ei si atat. Probabil o fi avand legatura si cu filmele ce s-au facut la Summit Entertainment pe baza cartilor.
Momentan somn, ma asteapta sesiunea !
Revin...
- Georgi
duminică, august 23, 2009
End
A doua pasiune, daca pot sa spun asta, este ca m-am indragostit irevocabil de M.J. Si aici ma refer la multitudinea de melodii pe care le-am descoperit dupa ce a murit...
Daca am vreo melodie preferata? "Dirty Diana" este sus in topul meu.
P.S.:
aveam multe sa-ti scriu dar o sa revin in curand cu forte proaspete. Momentan ma deplasez spre zona patului pentru ca inca nu sunt refacuta in totalitate dupa portia de Arena de aseara...
P.S.2:
citesc cartea Twilight ! i'm in love de Edward Cullen, la propriu :D
duminică, iulie 05, 2009
बसु' स-अ तेर्मिनत.
Notele nu au fost deloc pe masura asteptarilor. Pe cat invatat, pe atata esec. Unii care nu au fost deloc pregatiti pentru examene au luat 10 cu felicitari, iar altii care au avut capul in carte timp de 4 ani de zile, au luat note extrem de mici. Traim intr-o lume care ne inseala, iar noi trebuie sa ne resemnam... :)
In ceea ce ma priveste, nu am stat cu capul in carte timp de 4 ani, dar nici nu am mers la bac avand cunostiinte minuscule, iar notele au fost extrem de mici. Pot sa spun doar ca sunt dezamagita de felul cum au putut evolua lucrurile. Am mare noroc ca nu am nevoie de media la bac decat 10% pentru a merge mai departe la Iasi, desi asta nu imi incalzeste deloc starea de spirit. Pana la urma, notele de la bac reprezinta mandria ta, iar daca acestea sunt mici ai orgoliul destul de ranit. Dar, cu putin noroc (si nu asta pe care l-am avut la bac) sper sa pot ajunge unde imi doresc:).
Mi se pare ca sunt unele nedreptati majore in Romania de azi... iar notele de la bac arata asta pe fata. Felicitari celor care au luat note mari la bac, unii din ei chiar le meritau cu adevarat. ;)
vineri, mai 22, 2009
Tudor Chirila - Scrisoare pentru liceeni
Iti multumim, Tudor, pentru ceea ce faci pentru noi, pentru ca stii cum sa interactionezi cu "copiii" cum ai zis tu, si stii in special cum sa ii indrumi catre o viata "curata" si fara bani murdari.
duminică, mai 17, 2009
Iasi - un oras schimbat

Am fost ieri in Iasi cu ocazia "Zilei Portilor Deschise" la Universitatea Al. I. Cuza. Nu am mai fost de multa vreme si sincer, nici nu mai stiam cum arata bine. Cert e ca s-au facut multe schimbari, dar oamenii au ramas la fel de caldurosi. Iasi ramane un oras "al studentilor" fara nici cea mai mica indoiala. Va invit sa vizitati orasul Iasi daca nu ati avut ocazia pana acum, pentru ca merita.

Pe langa ca am vizitat aproape toate magazinele din oras, (datorita Andreei -Doz-) am vizitat si Copoul si bineinteles renumitul Tei al lui Eminescu. Am fost si intr-un local foarte dragut numit CAZE. Nu am retinut adresa exacta dar daca sunteti prin Iasi si mai aveti ceva timp la dispozitie, puteti sa va interesati si sa parcurgeti cateva minute in compania foarte placuta a localului. Enjoy !

Iasi by Night
vineri, mai 15, 2009
Definition of love

Pentru că viaţa a luat-o pe o întorsătură anemică. Pentru că ajungem să fim neoameni când iubim. Pentru că există respectul de sine. Pentru că uneori fiinţa iubită are mai multe conotaţii decât un simplu
Pentru că nu ştim să stopăm atunci când e nevoie. Pentru că ai da orice să-l mai vezi trecând prin faţa blocului. Pentru că asociem iubirea cu suferinţa, iar când suferim iubim din nou. Pentru că deşi s-a terminat, capitolul cu poveşti de demult încă nu are final dedus. Pentru că ştie când să te facă să-l uiţi. Pentru că noi nu ştim să uităm, cu toate că are 100% dreptate să-l uiţi. Pentru că încearcă. Pentru că încerci. Pentru că nu putem fi martorii unei crime absurde în lacrimi. Pentru că absolutul e departe, şi nouă ne place să ne amăgim crezându-l aproape. Pentru că perfectul e prea imperfect. Pentru că nu poţi uita momentele unice trăite cu el. Pentru că nimic nu va mai fi vreodată la fel fără el în prezenţa ta.
Pentru că încrederea în el se infuzează în 95%. Pentru că materialul din care e făcut e mai mult decât oase şi carne, e rocă care nu are lacrimi de tristeţe. Pentru că nu ai mai simţit niciodată asta şi nu-l poţi uita. Pentru că s-a încheiat cu un final nu tocmai reuşit.
Pentru că iubim, pierdem, ne amăgim succinct fără de asemănare. Pentru că nu lupţi şi te consideri un pierzant. Pentru că încet te transformi în 4 doar ca să-i întâlneşti privirea.
Pentru că habar n-are ce pierde. Pentru că, cu fiecare secundă iubirea ta se dilată, iar iubirea lui se micşorează. Pentru că uiţi tot ce-i mai bun în viaţă.
Pentru că uiţi că micile bucurii ale vieţii sunt în esenţe mici, doar că trebuie căutate. Pentru că finalul nu coincide cu incipitul. Pentru că ne-am pierdut capul. Pentru că dacă îmi vezi capul să ştii că el mi l-a luat, nu l-am dat eu. Pentru că în viată totul e efemer.
Pentru că din dragostea aia mare, s-a despicat cerul în bucăţele de zahăr tocate mărunt. Pentru că buzunarul lui e mai încăpător ca al tău, semn că iubirea ta e triplă. Pentru că ştie cât il respecţi, dar nu se corectează în respectul purtat ţie. Pentru că, nu-i aşa, am pierdut tot, dar sentimentele rămân. Pentru că ele nu mor şi reînvie de fiecare dată când o priveşti.
Pentru că are frică de păianjeni, dar când tu eşti în preajma ei, poate să îi şi mănânce. Pentru că şi-ar dori încă un răsărit cu tine. Pentru că ultimul a fost prea scurt, iar tu erai prea îngâmfat că ea e lângă tine. Pentru că s-a risipit în mare acel sentiment. Pentru că a facut şi plajă de când nu i-ai mai zis: te iubesc. Pentru că “the magic word” nu te caracterizează îndeajuns pentru a-l rosti. Pentru că il iubeşti. Pentru că te iubeşte.
Pentru că iubim îndeajuns de mult încât ne permitem să pierdem.
vineri, aprilie 24, 2009
EA
vineri, aprilie 10, 2009
Date time

Vreau să zâmbesc, e dimineaţă
E timpu’ să păşim prin crengi/
Pierdute în speranţă
Mă răstorn cutat în 10
Chiar şi puiul de om creşte –
Tu vezi cum creşte –
Şi mergi să-nghiţi peşte
- Imiţi pe Iona - (citeşte)
Lucrurile mici dau sentimente afrodisiace
Vreau să zâmbim, e ora 2
Fi antenă, îndată e ora 9/
În molcom apus
Mi se termină ziua într-un surâs
Date time
Coz’ it will madly pass.
joi, martie 26, 2009
Hai, hai sa fugim... [Part 1]
"Te iubesc!"
"Atunci hai, hai sa fugim..."
Articolul asta e pentru toate cele care au simtit sindromul dragostei pe pielea lor. E pentru putere in sine. E pentru culoare in viata, implinirea circumferintelor la scara mare.
Eu dau doar un sfat. Daca dau sfaturi, inseamna ca sunt in masura sa o fac. A nu se intelege ca eu sufar din dragoste sau ceva. :)) Gresit. Nu sufar. Doar ca m-am gandit ca sunt o multime de fete care pur si simplu nu au un reper dupa ce se despart de iubitii lor.
A fost o iubire mare. A trecut. V-ati despartit dintr-un motiv pueril, pe care inca tu nu l-ai inteles, sau el nu ti l-a explicat cum trebuie. Whatever. Nu fa o drama din asta. Incearca sa gandesti tu, prin tine, nu prin gandurile lui. Trebuie sa stii cum sa treci peste asta, refugiindu-te in alte lucruri care te implineau si inainte de a-l cunoaste. :) Pune baza in elemente care te pun in valoare. Temelia ta o constituie prietenii, pentru ca desi nu vad/stiu ce-i cu tine, iti vor numai binele.
Gandeste liber. ;)
indragostiti de noi...
